Urcusul pe Transfagarasan. Hau in dreapta, munte-n stinga, lumina doar de la faruri, serpentine ac de par si gropi cit incape. Pitiko, cit mai e de-aici? Nu mai stiu.... vreo 50 de kilometri. Ci-i-i-it?!?! 50 de kilometri pe drum d-asta? Vai de zilele mele!... Da' ce, Mitzo, ti-e frica? De nu mai pot!!!!! Aoleeu, iubitule, ai grija cum mergi! Hai, draga, nu-ti fie frica, nu se intimpla nimic... Se fumeaza in draci. Se decide ca merge o lalaiala mica. Se baga CD cu muzica italiana. Cale de 30 de kilometri se scheauna feminin pe trei voci. Popescu indura in tacere. Pina la un moment dat. Bai, ia, gata, dati incoa CDu cu Travka!!... Ia, pisoi, hai, ca ai si tu dreptul!... Mda, evident ca am dreptul! Armoniile latine se inlocuiesc cu zdraganeli rusofone (ma rog, asa-mi suna mie). Lalai si pe Travka, deoarece stiu versurile, da' mai incet, ca nu prea-mi iese performant.
1.00:
Se trece linia de sosire. Asta e? Supertare! Pai arata ca un hotel.... Pai e hotel, bre! Ahaaa... iiiu!, a nins... e zapada! Aruncam masina pe un derdelus de 45 de grade, timp in care stringem din fund, ca ni se pare cam abrupt. Ajungem cu bine jos, tragem in fatza, scoatem bagajele si ne cazam. Baaaai! V-ati cazat? Da, noi sintem la 103. Ce tare... noi sintem la 105; hai ca lasam astea si ne vedem jos, la masa. CEEEE? NU SE FUMEAZA?!?!?!?! Hait! Nashpa. Asta e. Lasa, ca fumam in hol si afara. Da, sa te congelezi tu!... Ia, lasati discutiile, hai sus. Iubi, ne-a dat telecomanda? Ce dragutz! Ce naiba facem cu ea? Aaaaa, avem televizor in camera... Nais... Hai jos!
1.20:
Se aduna lumea la masa. Mutrele s-au recompus cit de cit, dar tot aratam ca la Hiroshima. Comandam cite una, cite alta; se protesteaza ca
bulzu' nostru n-a avut atita smintina ca MBSu' tau si incep maimutzarelile. Amir ia basmaua lu' Pitika si si-o leaga la cap.
Minunat, minkatzash, parca esti Rambo!... Popescu, fa-i repede niste poze! Asa, acu' ce dracu' facem? Pai haideti la noi in camera, la 104, sa stam acolo si sa mai vorbim...Zis si facut. Se transport, in primul rind, bautura. Ca sa fie! Se discuta rapid despre citeva banane si unde sint semintele alea? nuuu, eu vreau napolitana triunghiulara Yup si ciocolata - Muf, ce bine ca te-ai gindit sa iei!...
Gata, bah, ia, ziceti ce facem! Cum adica? Adica ce facem, ce, vreti sa stam sa ne uitam unii la altii? Ce jucam? Sticla? Aaa, nu, iar cite mame, cite fiice, de cite ori..., NU! Amir se uita la noi si deschide gura: haha, bai, jucam banutzu'! Balutzu?!?!?! Banutzu', draga, banutzu, cind dai cu banu-n pahar si pui pe altii sa bea... Hiiu!, taci ca suna bine! Pai hai! Urrraaaa, hai!
Bianca, din virful patului: Voi aveti nevoie de o scuza ca sa beti, sau ce? Hahaha, fata, chiar asa! Popescu, sa nu te troscai prea tare, iubitule, ca stii ca dup-aia tot tu tragi... Lasa-ma, dom'ne, in pace, ca stiu eu,... Patatranc-clanc, se deschide usa si apare Munteanu. Yeeeeyyiii, Misache, ai aparut! Hai, treci incoace... He-he-he, ce faceti aicea? Aaaa, e cu bautura, ma bag! Bai, ia, mai usor, ca deja esti ciupit... Ei, sint ciupit pe naiba! Deci, ce tre' sa fac? Dai cu banutzu-n masa si, daca sare-n pahar, pui pe cineva sa bea un shot. Pe cine vrei tu. Si dup-aia mai dai o data si, daca il bagi si a doua oara, poti sa pui o regula, de exemplu: inainte sa ia banutzu' de pe masa, fiecare tre' sa se traga de urechea stinga... Aha! HAI!!!
3.00:
Majoritatea sint rupti. Dupa ce s-a inlocuit moneda de 50 de bani cu una de 1 euro, a inceput sa salte banu-n pahar si sa se impleticeasca limbile. Razboi declarat: Amir si Munteanu. Maestru incontestabil: Amir, care bagase atitea duble incit, de cite ori ne venea rindu' la banutz, trebuia sa respectam vreo cinci reguli (sa luam banu' numai de pe masa, sa pocnim din degete, sa aruncam o mina pe spate, sa dam din fund si sa mai facem si
wow!) Evident, ordinea se mai incurca sau se mai sareau etape, drept pentru care infractoru' era pedepsit rapid cu cite un shot. Cel mai trist: Popescu, ca pe el nu-l punea nimeni sa bea, drept pentru care se mai pedepsea singur din cind in cind cu cite un paharel. Cel mai praf: Misache, care amestecase vreo trei feluri de alcool si acum ridea in continuu. Cel mai sonor: Urecki, care facea o galagie teribila de cite ori sesiza o neregula.

Cantitatea de galagie crestea direct proportional cu alcoolul baut, asa ca pina la urma Pitika a pus o labutza pe el si a inceput sa-l dondane
: Gata, shhh, hai, lasa, aoleu, mai taci, c-ai baut... Cele mai treze: Bianca si cu mine
(bai, astia sint muci, uita-te la ei, pffaoleo...). Pe la 5, Popeshtii se retrag in plina glorie, dupa ce au reusit sa dea si ei, ca familie, o dubla. Din pacate, nu s-a impus nici o regula, ca nu se juca in perechi. Paranghelia continua cu fortze nestirbite, ca se auzea prin pereti.
Mmmm, pisoi, i-auzi-i p-astia, sa vezi c-o tin asha pina hei-hat cu scandalu'... Ce s-o mai tina, ca e deja cinci jumate, lasa, ca s-or culca ei... Intre timp, jocul se intetise. Amir reuseste sa mai bage de vreo 500 de ori banu-n pahar si-l ia pe Misache-n catare:
Bai, Muntene, ia, baga shot! Misi,

ascultator, da paharu' pe git si toata lumea se imprastie de ris: Amir, amabil, ii oferise niste calciu, magneziu, fier si alte metale pe fundu' paharului, iar Misache le-a baut rapid, crezind ca bea whisky, vodca sau alt deliciu alcoolic.
Cih!, ptiu!, bleah!, ce-i asta? Hahaha, ti-ai furat-o!... Dupa alte citeva pahare, jocul conteneste, somnoroasele pasarele se opresc din ciripit si se cara pe la cuiburi... Mai pocnesc citeva usi, se mai aud niste hohote, totul din ce in ce mai rar si mai pierdut. Dimineata se asterne peste tot comitetul, care doarme cu clabuci, fiecare pe unde a fost repartizat.
22 martie12.00:
Popeshtii coboara ultimii (!!!) la micul dejun, culmea, dupa Pipshi. Ma rog, cobor doar eu, ca Popescu abia ce se intorsese de pe-o parte pe ailalta, cu rugamintea expresa sa-i trag si lui draperia, ca e prea lumina... Lumea se risipeshte la plimbari; ramin, ca de obicei, putorile obisnuite: Pipsu' si cu mine. Amir si Popescu se intorceau de pe-o parte pe alta in camere, sforaind cu spor. Fata, nu ma duc la plimbare nici sa-mi dai bani!... Iiiu, da' ce, am innebunit sa iesim pe frigu' asta? No uei! Hai dracu' sa fumam pe hol!... Hai!
13.00:
Mitzo, io ma duc sus, c-am intepenit. Hai ca urc si io, sa vad ce mai face Popescu. Daaa... Io o sa ma culc; cind vin astia pentru gratar, scoala-ne si pe noi. Va scol, hai pa, ma duc sa dau cu goarna la Popescu.
------
Pisoi,... vrei sa faci ochi? Mhmmmmhm! Hai, iubi, ca e 1 si ceva...
------
Pipshii dorm in continuare cu spume. Popeshtii reusesc sa se urneasca pe usa cabanei, sa ia aer si sa faca poze.

Mai sus un pic se intilnesc cu Misache, Balutza si Urecki.
Ce faceti, bah, v-ati intors deja? Pai da... Am fost si pina sus, la podu' ala, supertare... Pai si fetele unde sint? Au ramas jos, la "Siesta". Mamaaaaa, au mers pin-acolo? Intre timp, Balutza se alipeshte la Popeshti, ca mai vrea si el o data sus. Astia merg pina la jumate si se intorc. Pfui, frate, nashpa, e superpanta. Stati asa, ca io ma misc mai greu... ca pisica: urca usor si nu mai stie sa se dea jos.

In fata hotelului, se gabjeste un balansoar. Care se ocupa. Scirtz-scirtz...
Urecki, nu te mai zgiltzii ca disperatu', c-o sa cadem cu totii!!! Nu ma zgiltzii, ce-ai, Balutza face... Ce sa faca Balutza, dom'ne, dai tu din copite, ce, nu vad eu...? Scirtz-scirtz...
Iiiiii, a venit Popescu cu aparatu', hai, iubi, fa-ne poze! La un moment dat, balansoarul se abandoneaza. Baaa, au venit si fetele, hai sa ne apucam de gratar. Plutonul se pune in linie si defileaza pina la gratarul de dupa cabana. Lipsa la apel: niste recruti puturosi, care au disparut ca suflati de vint. Unde sint Munteanu si Balutza? Dorm, frate, dorm! Cum sa doarma, pai ce, noi muncim si astia vin doar sa manince? Mai du-te si mai arunca si tu patura de pe ei, ca io abia ce-am facut-o... Alta treaba n-am! In fine...
Se repartizeaza rolurile: Amir e un fel de grataragiu-sef: sparge lemne, supravegheaza activitatile conexe si zice ce trebuie facut cind. Popescu aduna surcelele de la Amir si face layoutu' in piramida,
ca sa cada cum trebuie cind ard si sa faca jar. Pitika si Urecki bucataresc de mama focului, plini de condimente pina la nas. Pipsu' si cu mine flaneaza tropaind, linchind un pic de alcool si fumind tigara de la tigara. La un moment dat, Pipsu' si Mufi se utilesc brusc pe linga niste ciuperci care trebuie curatate. Ramin singura nesimtita care doar se uita.

Intre timp, Popescu bibileste lemnele asezate si se cinsteste periodic cu niste Absolut. Cind nu e cu vodca-n pahar, ii face poze. Si invers.
Intre timp, se aprinde flacara. Dupa un sul de hirtie igienica facuta fitil si arsa degeaba pina la cenusa, se calca pe inimi si se stropesc lemnele cu substanta inflamabila. Adica tot vodca de mai sus. Stropim, stropim, dar avem grija sa nu risipim... In sfirsit, se aprind lemnele. Urrrrrraaaa! Bai, Popescu, stai aici si ai grija sa cada lemnele cum trebuie, ca altfel nu se mai face jar. Da, bah, lasa, ca am io grija...
Plutonul intra intr-un fel de respiro. Se fumeaza, se ride, se bea, se imortalizeaza momente. Dupa ce s-au pozat femeile grup, se trece la cereri speciale:
Muf, ne faci si noua o poza, ca noi nu prea avem unul cu altul, c-asa-i cu fotografii, de!... Va fac, cum sa nu! Popescu regleaza aparatul, o instruieste pe Cristina si ia pozitie.
Asaaaa, una.... si-a doua... mai stati... gata! Ce dragutz, mersi mult, Muf, ia, sa vedem ce-a iesit.
Vaaaai, ce frumos, ia uite, iubi, ce dragutza-i poza asta... La vizionarea pe ecran lat, ca sa zic asa, s-a descoperit ca Popescu imi turtise nasul ca la mopshi, dar tot dragutza era poza, numai buna de pus pe desktop, dar e penal sa ti se vada toata viata pe monitor, asa ca am lasat-o in folderul ei, unde ma mai uit din cind in cind... Asta nu intereseaza pe nimeni, asa ca revin:
Cit au urcat Popeshtii pina-n camera sa ia nu-stiu-ce, se pravali focul cum nu trebuia. Ma rog, nici un dezastru iremediabil, doar niste lemne mai imprastiate... Amir: bah, ti-am zis sa stai aici, acuma, ia uite!.... Popescu: hai, mah, ca nu e nashpa, ce, a cazut ok... Urmeaza o sesiune sanatoasa de pozat focul din toate unghiurile. Plus color, alb-negru etc. Asta o pun pe deviant.com... Pune-o, iubitule, ca e frumoasa!... Se face jarul si incepe sa se puna carnea pe gratar. Intre timp, Pipsul rontaia de mama focului cirnati. Cruzi. Ce faci, maica, ii maninci asa?... ia da si mie! Hai ca-s buni! Da' mai lasa, sa avem si ce praji!...
Apar si recrutii puturosi. Ooooo! Ia priviti cine-a venit!... Acu' se vine, mah, ticalosilor?!?!?! Da' ce-am facut? Ne era somn...! Pai noi am muncit si voi ati dormit; treaba e asta? Mda... Misache, ai dormit bine, maikutzule, nu-i asa? Magar ce esti, ai pacalit-o pe Bianca ca ti-e frig, sa vina sa doarma linga tine!... Lumea se mai imprastie, se mai grupeaza, isi mai linisteste burtile care ghiorlaiau. Mimozele mai intra in hotel, sa nu moara de frig. Se pune problema mincatului. Ce facem, femeilor, mincam asa, la botu' calului? Pai nu putem sa-i rugam p-astia sa ne lase in restaurant cu mincarea noastra, ca deja sintem nesimtiti... Da, ma, da' afara e friiiiiiiiig!!! Asta e, eventual luam in camera. Da, da-n ce camera? Pai,... la Urecki. Pai n-avem cum, n-ati auzit in ce hal a protestat? Ca cica "ii miroase lui dup-aia in camera si nu mai poate sa doarma"... Bai, mincatul in camera nu e o solutie, ca n-avem loc. Ok, fut, hai atunci sa mincam afara si gata.
Se pleaca in coloana catre gratar. Acolo, masculii tropaiau veseli si incalziti, mai ales din punct de vedere alcoolic. Amir a cistigat titlul de Maestru la Gratar, iar pe Urecki ne-am gindit sa-l votam Bucatareasa Anului. Nu i-am mai zis, ca ne fugarea. Dupa ce ne-am indopat, ne-am apucat sa contabilizam ramasitele: mai aveam jumatate din mici, nefacuti, plus un lighean de fripturi. Din ligheanul ala am facut un lighenas pe care l-am daruit unor borderi din hotel. Au mincat aia cit au putut, cu totii, si le-a mai si ramas. Buna treaba! Amir vine cu ideea sa lasam carnea nefacuta pe gratar, ca sa se conserve bine la frig. Da' n-o maninca animalele? Ce animale, draga, nu sint animale... Pai cum, c-am vazut noi o vulpe! Hai, dom'ne, lasa, ca nu se intimpla nimic.
Zis si facut: ne apucam sa facem curat si ingramadim tot ce-a mai ramas pe un colt de gratar. Mirodeniile si mustarul le facem pachet intr-o sacosa, dimpreuna cu piinea ramasa si cu muraturile, si-o indesam si pe ea sub gratar. Luam bauturile si-o intindem in camera.
23.00:
Ca sa se spele de pacatele somnului (probabil), Misache scoate piesa de rezistenta: N-A-R-G-H-I-L-E-A-U-A! Carata cuminte cu portbagajul de la Bucuresti, s-a odihnit doua zile pina sa fie pusa in functiune. Se ridica acut problema carbunilor. Adica cine si unde-i face. Pitika si Misi ies pe balcon cu tot felul de hirtii si brichete. Un sfert de ora mai tirziu, apar victoriosi cu doi carbuni aprinsi. In camera miroase teribil a ars. Nu-i nimic, imediat va mirosi frumos de la narghilea. Puf-puf, fuuu, puf-puf, fuuu. Trosc: se deschide usa si apare Popescu. In pijama cu mineca scurta, deoarece facuse dus si intentiona sa doarma.
Ha-haaa, ia sa ma bag si eu intre voi. Bai pisoi, ia pune patura asta pe tine, ca racesti. Popescu se cuibareste intre mine si Pips. Care Pips era de-a dreptul letargica; singurele miscari erau sa ia furtunul, sa traga din el si sa scoata fum.

Linga Pips statea Urecki.
Ia hai, maikutzule, ia si trage; mai poti sa scoti fumul pe urechi...? Pfuuhahaha, daca mai mai faceti mult sa rid, imi iese! La un moment dat, rindul ajunge la Mufi. Vegetariana si nefumatoare. Ocazional, mai baga narghilea.
Bai Muf, trage ca lumea. Pai nu stiu... Ei, cum sa nu stii? Tragi in piept, pur si simplu. Pai nu stiu sa trag in piept... E simplu, mah, ia, baga furtunul, asa, trage, si acum trage sa-ti ajunga in stomac. Nu sa-i ajunga in stomac, deshteptilor, sa simta ca i se umfla stomacul.
Ma rog, fa cum zice Balutza... Nu!!! Hai, inca o data! Asa,... acuma trage... adinc... mai, mai, mai... asa... si acuma expira! Bravo, ia uitati, Cristina fumeazaaaaaa! Puf-puf, fuuu, puf-puf, fuuu. Hait! Bai, nu mai avem carbuni!... Nashpa! Pai ce facem? Pai... sa mai facem altii. Faceti, frate, faceti, ca io nu mai fac, ca se fac greu... Balutza decide sa ia atitudine. Lasa, bah, ca fac eu, da' hai sa-i facem cu jet de flacari, ca se fac mai repede. Are cineva vreun spray? Aaa, gata, stiu, ca-n tabara. Am eu unul vezi ca e la mine-n camera. Aloooo, sinteti nebuni?!?!?! Cum sa facem cu sprayu', ca luam foc, naibii!... Nu luam foc, ca-i fac in baie. Ia, lasati ca stiu eu... Labutza, sa nu-mi consumi tot deodorantul!! Nu ti-l consum, iti mai las.
Balutza si Urecki dispar in baie. Intre timp, cei din camera trageau avar de ultimul carbune ramas. De dupa usa inchisa la baie razbate un sunet: vvvvjjjjtrrrrr! Minkatzash, ce fac aia in baie?!?!?!?! Zici ca dau cu napalm! Balutzaaaaaaaa, bai, aveti grija!!!!!! (infundat) Da, bah, stati linistiti... vvvjjjjtrrrr! Zece minute mai tirziu, capatam doi carbuni lungi cit un deget, aprinsi doar la capete. Minunat, si ce facem cu astia? Suflati si voi in ei, sa se mai aprinda... Pai de ce naiba nu i-ati facut mai mici?!?!?
Popeshtii se retrag. Miine se pleaca, la 12 se preda camera, tre' sa fim odihniti. Balamucul continua, totusi, pina pe la 4.30. De aici n-am cum sa va mai relatez, ca dormeam...
Popeshtii fac ochi. Coboara la micul dejun, unde descopera ca sint primii. Ocupa o masa linga fereastra si se pun pe asteptat comanda. Odata cu omleta, apar Balutza si Mufi. Ooooo, neatza, luati loc, hai ca noi aproape am terminat, da' mai stam cu voi. Se arcaneste chelnerul, se da comanda din nou si se incepe chit-chatul de dimineata. Liru-liru-crocodilu', blablabla, da, ma, aseara am mai stat, a fost misto - Noi ne-am culcat, ca eram muci, nu mai puteam etc.
Apare si rindul doi de mic-dejun. Mincarea declanseaza intrebari de reamintire: Auziti, da' oare ce facem cu micii aia neprajiti si cu ce-a mai ramas de la grataru' de ieri ? Care... ce-a mai ramas, mama? rinjeste Balutza, care stie el ceva. Pai cum, ce-a lasat Amir aseara pe gratar... Riset cu lacrimi: Ce-a lasat Amir, zici? Pai cind am iesit eu de dimineata, nu mai era NIMIC!!! A disparut toata mincarea de pe gratar, toate pungile erau imprastiate, pina si mustarul era tavalit pe jos!... Subsemnata mustaceste: Mda, cum era aia cu "aici nu sint animale..."?!?! Dupa care reusesc s-o trintesc de gard: Da' oare cum s-au urcat animalele pina la gratar? Riset cu dureri de burta: Da' crezi c-a fost o problema pentru ele, sau ce? Popescu incearca sa ma salveze de la dilema: Aveau si scaunul ala pus acolo... Balutza e pe jos: Fix de scaunul ala s-au ajutat!...