ATENTIE!

Puneti oaia pe mute (dreapta jos) sau inchideti boxele. De-acolo vine grohaitul...

duminică, 12 octombrie 2008

Alo, mă vezi? Da' mă vezi?!?!? Dă click!

Să ridice mîna cine are:
- părinţi cu net
- părinţi cu Yahoo ID
- părinţi cu webcam
- părinţi care ştiu să le folosească.

Acum, că am stabilit grila, să mergem mai departe. La noi în familie se îndeplinesc, teoretic, toate baremele. Teoretic. Să zicem că, dac-ar fi, bursă ar lua mama. Deşi ar fi bursă parţială, că mai are mici scăpări. De exemplu:
Monica: deci
Monica: stop
Monica: suna tu
Monica: hai
Monica: ca la pruosti
Ma'sa: nu mai am unde sa sun ca acu e ceva cu recording si cu un ceas [fereastra de voice call]
Monica: inchide aia
Monica: si suna iar
Monica: su-na!! suna odata, mamo!!!!!
Monica: inchide fereastra aia
Ma'sa: da´ sunaaa, nu auzi?
[reuşise să blocheze tot şi suna numai la ea-n cap şi-n calculator]
Totuşi, mama ştie să dea "appear offline" doar la ăia care trebuie (uuuuu!, bineee...!), înţelege cum e cu webcamul şi cu voice call etc. O scrînteşte periodic, ca mai sus, dar şade bine la capitolul expertiză. Aşadar, coroniţă.

Locul II: Popescu Sr. Gadget-oriented ca şi fi-su, are de toate, inclusiv webcam, căşti şi microfon. Singurele lucruri pe care le-a uitat au fost ID-ul şi parola. Drept pentru care, vrînd să vorbească cu Popescu Cel Mic, s-a logat vesel pe userul lui Sister, care dăduse "remember my ID and password". Tragic. Toată lista de colege gureşe de-ale fie-sii a dat năvală ca la miere:
A: Fatăăăăăă, ce faci acolo?
B: Aloooooo! C fci?
C: Te poop!
D: Diana, eshti?
E: .....
Între timp, Sister negocia amarnic la telefon delogarea: Da´ închide-l, dom´ne, n-auzi?!?! În-chi-de-l!!! Dă-i sign out!!!! Vezi să nu! Dom` Popescu se distra cu lacrimi, iar Sister se dădea de ceasul morţii, în timp ce lista i se înşira amabilă fereastră după fereastră, cu tot felul de abordări gureşe şi kul. Hăhă!

Locul III din III cu corigenţă şi repetenţie: tata. Praf. Muci. Habar n-are. Azi am încercat timp de o jumătate de oră să vorbim pe Yahoo. Nu-şi mai găseşte messengerul. I l-a instalat unul dintre cunoscătorii care erau prin zonă. Nu-şi mai găsea webcamul. L-a găsit, dar nu reuşea să-l instaleze. Ghidaj exclusiv telefonic:
Monica: dă click în fereastră şi dă accept
Tac-su: unde să dau, mă, click?! [spre asistenţa nevăzută: unde să dau click?!?!]
Monica: în fe-reas-tră, mama ei de fereastră... La webcam. Dă-i accept. Mă vezi?
Tac-su: te văd, dar mă văd şi pe mine...
Monica: normal că te vezi şi pe tine! Invită-mă să-ţi văd camera!
Tac-su: de unde?!?!?!?!
Monica: din meniul de webcam din fereastra cu mine
Tac-su: care fereastră cu tine?!?!?!

Cuvintele sînt de prisos. Singurul lucru util sînt înjurăturile, care s-au schimbat din gros, cu năduf şi paşti, la adresa a şapte generaţii de Yahoo builders. Tata e creativ din punct de vedere lingvistic. Cu toată creativitatea lui, a rămas cu buza umflata şi s-a mulţumit cu toată aparatura înşirată pe masă, cu o convorbire telefonică şi cu nervii mei făcuţi praf. Că el nu ştie decît Skype şi să-mi pun eu Skype dacă vreau să vorbesc cu el. Lăsaţi!

Mă întreb ce-o s-apară peste 30 de ani şi cum or să se înfurie copiii noştri la noi pentru că avem două mîini stîngi cînd vine vorba de chestia aia. C-aşa-i cînd ai o tehnologie şi două generaţii care trag de ea.