ATENTIE!

Puneti oaia pe mute (dreapta jos) sau inchideti boxele. De-acolo vine grohaitul...
paidece?

joi, 4 decembrie 2008

Botezul pisicesc

Exista tot felul de "-nimii". Toponimie, eponimie, omonimie, sinonimie... De ce n-ar fi si pisiconimie? Adica un fel de stiinta de intitulat pisicile. Posturi despre aceste animale ati vazut la mine girlau, inca unul n-are cum sa strice. Pentru ca iar m-am trezit de-a-ndoasic pe la 6 jumate, m-am perpelit recapitulind toata lista de nume pisicesti care mi-au populat, tropait si zgiriat viata.

De exemplu, ca tot vorbeam in postul anterior, lista de pisici de la tara. Ele sint niste temporare, care vin, se indoapa, se bat si se cara, pentru a reveni iar cind le e foame / au chef de bataie etc.
Iata-le enumerate:
ITZIC - dupa cum il arata numele, Itzic e roscat. De aceea, l-a chemat la inceput Rashela, pina ne-am lamurit ca Rashela are coitze. E scurt, indesat si lacom. Maninca tot ce apuca, dupa care cerseste iar. Nu intelege nimeni unde intra atita mincare-ntr-insul. Suspectam o bulimie in faza incipienta.
MOBUTU - O potaie negru-tuci. De aici i se trage [desigur!] si numele. Sterge tufele pe-nseratelea, camuflat ca-n jungla, si roade crantanelele alea pina le aduce-n stadiul de cus-cus. Nu ne e clar ce legaturi are cu lumea diplomatica, dar in mod cert relatiile cu Israelul sint foarte reci. De cite ori se intilnesc pe gard, se caftesc.
REBUTU - a aparut la zar dupa Mobutu, la vreo doua luni. Arata ca si cum ar fi facut din petice si contine toate culorile pisicesti posibile. Si-a tirit acest nume dupa el circa un an, pina cind am descoperit [surpriza!] ca Rebutu e Rebutzica. Mai ales ca toate cartile de specialitate demonstreaza ca motanii n-au niciodata pete in trei culori. Numai mitzele.
PAMATUFA - O adevarata doamna. Nici acum nu pricepem cum asemenea pufosenie de mitza poate sa domicilieze intr-un grajd. Caci, de cite ori vine la mincare, miroase a vaca. E o vargatzica finutza, cu ditamai blanaul si cu o mutritza de-ti vine s-o pupi [te opresti la vreme, caci iti aduci aminte pe unde isi face veacul]. De recunostinta ca avem grija de ea, ne-a fatat doua rinduri de pamatufei in pragul casei.
CEACANICA - botezata dupa un dans tiganesc. Pentru ca e, de departe, cea mai tiganca dintre toate. O vargatzica extrem de comuna, stiinta ei in viata e cersitul. Miauna pina ramine fara aer, ii dai, se-ndoapa, si miauna iar. Se potoleste doar daca e introdusa dupa soba si lasata sa sforaie acolo, in legea ei. Totusi, e cuminte. Ultima data a dormit doua zile, exact cit a uitat-o tata inchisa in bucatarie, cind a plecat la Bucuresti.
SYLVESTER - ia ghici de ce-l cheama asa. Pe asta nu-l stiu decit din povesti. De vazut, nu l-am vazut, dar - haha! - mi-e clar cum arata. Alb cu negru, ce credeati?! Completeaza trupa de infanti mai recenti si mai rusinosi. Maninca daca-i dai si nu sta la mingiiat. Asta e, intr-adevar, o problema.

Acum, dilema mea e urmatoarea: daca mai apare o pisica, pe aia cum naiba s-o botez?!?!