[Zappy: hai ca te caut eu
Zappy: ce nick ai?
Zappy: paidece?
Monica: dap
Zappy: nu te gasesc. esti pe site-u bun?
Monica: ....@#%$@#!!!!!]
Ati asistat la dosarul unei siluiri. Si anume cum m-a pus pe mine Zapa sa-mi fac cont pe Twitter. Ceea ce puteti observa in dreapta paginii - da, imediat sub dosul de pisica si moaca mea. Si iata cum am plonjat SI in lumea asta, caci cu blogurile o lamurisem...
Asadar, Monica twittaie. Nu inteleg exact scopul si modalitatea, dar eu twittai constiincios. Tot Zapa mi-a servit un crash course uns pe piine cu ce cica-am-voie si ce cica-n-am-voie sa execut in aceasta microlume a microbloggingului micromanifestat. ..."microscop"; si mai stiu citeva cuvinte care incep cu "micro".
Pot sa va spun dupa doo zile ce este Twitter? Sigur ca pot. Twitter este:
- o unealta de status. Mai curpinzatoare decit Y!Messenger si mai strimta decit un blog. Ai o maxima care te macina? Scuip-o pe Twitter. Daca e cu adevarat remarcabila, lumea microliterara te va @plaud@ sau te va ignora cu desavirsire. Caz in care lipseste "@"-ul din fata, caci nimeni nu va avea nimic sa-ti spuna. [si uite asa am invatat regula numarul 1: daca vrei sa-i spui ceva cuiva specific, il atirni de-o coada de maimutza inainte sa scrii, ca sa-i apara si lui]
- un exercitiu de contragere. Daca Twitter face ceva bun, apoi aia e obligatia de a te exprima in 140 de caractere. Ma gindesc serios sa-l bag ca exercitiu in grupul meu de capre, ca sa le dezvat de mailuri lungi si interminabile.
- un mod de a te expune public. Ei na, asta face si dezbracatul in piata. Dar cu Twitter, daca esti smecher si relevant, capeti followers muuuuuuulti si frumosi, care-ti cresc stima de tine. Caci una e sa te urmareasca Pixulescu, iar alta e sa te observe Novac si cu Bad Pitzi.
- un drog virtual. Haide, maica, cu refreshu' / Ai reteaua ca ciresu'/ Ramuroasa si stufoasa / Ti-ai bagat o lume-n casa. Pe scurt.
- o unealta de marketing, dar asta mai studiem si eu, si Zapa, sa vedem daca putem sa bagam twittingul pe git la vreun client. Pentru vreo campanie mareata la vreun produs care sa se preteze. Da' mai vedem.
- o carte de telefon. Apai iti gasesti mai tot neamul pe Twitter. Doar sa-ti mearga functia de search, care, dupa cum v-o indica si prologul, mai da rateuri din cind in cind.
- ceva care-l face pe Popescu sa rida de mine si cu coada: Esti victima onlainului!!!!! De asta, Popescu este numit "victim". Cum de ce? Pai... cum ar trebui sa se numeasca barbatul victimei?!?!
... scuzati-ma, unde ramasesem? A trebuit sa plec putin. Zapa vinde niste convershi pe Twitter si m-am dus sa vad cine i-a cumparat.
Daca mai era ceva de demonstrat...
Postări
