Blog (s)talking

In principiu, trebuie sa le multumesc celor despre care o sa vorbesc mai jos. Adica vreo 3 IP-uri care-mi viziteaza pagina din sfert in sfert de ora. Zilnic. Din statcounter cetire. Ceea ce inseamna mai multe lucruri:
1. ca pagina asta o tin minte (deci, o fi interesanta)
2. ca-mi salta traficu' (ma rog, asta e la mindrie personala, ca mai mult decit satisfactie nu scot din acest blog :))
3. ca ceva ii face sa ma caute si sa ma citeasca in mod constant - si aici se desparte craca-n doua: fie din ura, fie din placere.

Totusi, ma simt stalkuita (tx Zappy pentru termen, ca eu nu-l gasisem de una singura), mai ales ca nu gasesc referrer-ul, deci nu stiu cum au ajuns oamenii astia la mine-n pagina. Ei, probabil ca angoasa asta o sa-mi treaca. Insa ma intereseaza motorul de declansare - deformatie profesionala - care le determina comportamentul de consumatori. Consumatori de blog paideceic. Poate se plictisesc si dau refresh la citeva site-uri in continuu, sperind ca mai apare ceva nou care sa le alunge plictiseala. Poate sint dintre cei pe care i-am pomenit magareshte in posturi mai putin fair-play, cu link cu tot (astea sint trackbackurile, draga Anonimule, ca tot ma intrebai), si acum cauta razbunare :p. Poate le place cum scriu. Poate le place mascota saitului. Poate sint fanii lu' Behaitza si vin din cind in cind s-o hraneasca.
Oricare ar fi cauzele, come visit me cind aveti chef. Sa stiti nu postez chiar in fiecare zi, dar macar de doua ori pe saptamina tot o fac. Daca vreti sa scapati de apasat F5 de 10 ori pe zi sau de clickait linkul din browser history, va recomand sa va abonatzi la prospaturi prin mail. Baietzii aia de la FeedBurner sint foarte dragutzi si va anunta ei cind apare marfa noua pe blogul asta. Abonarea prin mail va va scapa de addictionul reloadului. Care e o problema (believe me, I know!...).

Apa rece si dulceata n-am, dar va primesc oricind. Cu conditia sa veniti din placere.